Municipiul Timişoara, atestat documentar de peste 730 de ani, actuala reşedinţă a judeţului Timiş, este situată în Câmpia Timişului, câmpie străbătută de râurile Bega şi Timiş, a căror prezenţă a influenţat în timp dezvoltarea localităţii de la Cetatea fortificată cu ziduri, bastioane, şanţuri cu apă şi valuri de pământ. Timişoara este al treilea oraş din România cu o populaţie de 317.660 locuitori (2002).
Răşinariul este primul sat transilvănean menţionat în documnte încă din 1204, pe vremea lui Mircea cel Bătrân, ca făcând transhumanţa în Ţara Românească.
Numele comunei – Răşinari – este , după toate aparenţele un derivat al substantivului răşină. Până a nu se fi întemeiat Sibiul, sătenii-aşa cum ne spune tradiţia- trăiau din vinderea răşinei pe care o duceau în târguşorul din apropiere, Cisnădia, cu care plăteau şi contribuţia către stăpânii locului. Este aşadar posibil ca locuitori acestei comune să se fi numit deci răşinari, nume care ulterior a devenit numele comunei.
Mai este posibil însă, ca numele comunei să fie rezultatul unei etimologii populare, precum de altfel admite şi folologul român Dr. Sextil Puşcariu. Astfel, s-ar putea ca numele original al comunei să fi fost Râuşor, cum s-a numit până la inceputul sec.al- XX-lea râul-graniţă între Răşinari şi Cisnădioara.
Primarul, viceprimarii, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie Primăria Municipiului. Primăria Municipiului este o structură funcţională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând, în condiţiile legii, problemele curente ale colectivităţii locale.
Primarul, viceprimarii, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie Primăria Municipiului. Primăria Municipiului este o structură funcţională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând, în condiţiile legii, problemele curente ale colectivităţii locale.
Oradea, municipiul reşedinţă de judeţ al Bihorului, este unul dintre importantele centre economice, sociale şi culturale din NV României, păstrându-şi aceste caracteristici de-a lungul istoriei. Oraşul este amplasat între dealurile care despart şi unifică într-un armonios mod Câmpia Crişanei şi terminaţiile cu aspect deluros ale Munţilor Apuseni. Situat pe malurile râului Crişul Repede, râu care desparte oraşul în aproape două jumătăţi egale, el este poarta de legătură cu lumea central şi vest europeană. În funcţie de principalele puncte cardinale, oraşul se află în extremitatea nord-vestică a României, la intersecţia paralelei de 47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55`longitudine estică.
Situat în apropierea graniţei de Est a României, Iaşul este un principal pol de dezvoltare al părţii estice a Uniunii Europene. Reprezintă unul din cele mai puternice centre universitare din țară, cu peste 40.000 studenţi anual, înscriși la 5 universitaţi de stat şi 2 universităţi private (Universitatea „Al. I. Cuza” este şi cea mai veche universitate din ţară).
Puternic centru cultural (sintagmă de „Capitala Culturală a României” este frecvent utilizată) şi istoric (în 2008 a împlinit 600 ani de atestare documentară), Iașul dispune de un impresionant patrimoniu cultural şi religios (raportat la numărul de locuitori, este orașul cu cele mai multe biserici).
Este un oraş multicultural, în care activează numeroase centre culturale străine (francez, german, al Americii Latine, British Council), alături de Comunitatea Elenă, Comunitatea Italiană, Comunitatea Evreilor.
Primarul, viceprimarii, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie Primăria Municipiului. Primăria Municipiului este o structură funcţională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând, în condiţiile legii, problemele curente ale colectivităţii locale.
Primarul, viceprimarii, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie Primăria Municipiului. Primăria Municipiului este o structură funcţională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând, în condiţiile legii, problemele curente ale colectivităţii locale.
Cluj-Napoca, Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca populație. Pe plan geografic, se află la distanțe aproximativ egale de București (458 kilometri), Budapesta (460 km) și Belgrad (464 km). Situat pe valea râului Someșul Mic, orașul este considerat capitala neoficială sau inima regiunii istorice Transilvania. Din 1790 până în 1848 și din 1861 până în 1867 a fost capitala oficială a Marelui Principat al Transilvaniei.
Orașul este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din România. Printre alte instituții, găzduiește cea mai mare universitate din țară, Universitatea Babeș-Bolyai, cu faimoasa sa grădină botanică. În 2015, Cluj-Napoca a fost Capitala Europeană a Tineretului.
Rețeaua de tramvaie electrice din Cluj-Napoca asigură, alături de rețeaua de troleibuze din oraș, transportul public electric.
București este capitala României. Este cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Conform unor estimări ale unor specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar în următorii ani, acest număr va depăși patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ 430.000 de locuitori.
Sistemul de transport public din București este cel mai mare din România. Este compus din sistemul de metrou de 77 km operat de către Metrorex și rețeaua transportului de suprafață – autobuze (120 de linii), troleibuze (15 linii) și tramvaie (24 de linii) – operată de către RATB.[68] Adițional, există și microbuze private care fac legătura cu comunele învecinate. În 2016, RATB a avut 438 de milioane de călătorii.
Subsolul capitalei este traversat de patru magistrale (M1, M2, M3 și M4), M1 și M2 fiind cele mai mari și mai cuprinzătoare. M1 este magistrala care are conexiuni cu toate celelalte linii de metrou. Metroul reprezintă doar 5% din rețeaua de transport public și este folosit zilnic de aproape un sfert din populația zonei București-Ilfov, adică 600.000 de persoane.